Spermograma pe înțelesul cuplurilor: volum, motilitate, concentrație și morfologie

Atunci când o sarcină întârzie să apară, atenția se îndreaptă adesea mai întâi către investigațiile femeii. Totuși, fertilitatea este un subiect care privește cuplul, iar factorul masculin poate avea un rol important. De aceea, spermograma este una dintre primele investigații recomandate în evaluarea fertilității masculine.

Spermograma, numită și analiza spermei, este un test de laborator care evaluează caracteristicile lichidului seminal și ale spermatozoizilor. Rezultatul poate oferi informații despre volumul ejaculatului, concentrația spermatozoizilor, numărul total de spermatozoizi, motilitate, morfologie, vitalitate, pH, lichefiere și prezența unor celule care pot sugera inflamație sau infecție.

Este important de înțeles că o spermogramă nu oferă singură un verdict absolut. Un rezultat modificat nu înseamnă automat că sarcina este imposibilă, iar un rezultat în limite de referință nu garantează că sarcina va apărea rapid. Interpretarea trebuie făcută de medic, în contextul întregului cuplu.

Ce este spermograma?

Spermograma este o analiză de laborator care examinează o probă de spermă obținută prin ejaculare. Testul evaluează atât lichidul seminal, cât și spermatozoizii prezenți în acesta.

În mod obișnuit, spermograma poate analiza:

• volumul spermei;
• concentrația spermatozoizilor;
• numărul total de spermatozoizi din ejaculat;
• motilitatea spermatozoizilor;
• motilitatea progresivă;
• morfologia spermatozoizilor;
• vitalitatea spermatozoizilor;
• pH-ul spermei;
• timpul de lichefiere;
• vâscozitatea;
• prezența leucocitelor sau a altor celule.

Aceste informații pot ajuta medicul să identifice dacă există un posibil factor masculin implicat în dificultatea de a obține o sarcină.

Când este recomandată spermograma?

Spermograma poate fi recomandată atunci când un cuplu încearcă să obțină o sarcină și aceasta întârzie să apară. În general, evaluarea fertilității este indicată după 12 luni de contact sexual regulat, neprotejat, fără obținerea unei sarcini. Dacă partenera are peste 35 de ani, evaluarea poate începe mai devreme, de obicei după aproximativ 6 luni de încercări.

Medicul poate recomanda spermograma mai devreme dacă există factori de risc pentru fertilitatea masculină, cum ar fi:

• istoric de varicocel;
• testicul necoborât în copilărie;
• intervenții chirurgicale la nivel testicular, inghinal sau pelvin;
• infecții genitale sau urinare repetate;
• boli cu transmitere sexuală;
• traumatisme testiculare;
• tratament oncologic, chimioterapie sau radioterapie;
• tratament cu testosteron sau steroizi anabolizanți;
• disfuncție erectilă sau probleme de ejaculare;
• expunere profesională la pesticide, solvenți, metale grele sau temperaturi ridicate;
• fumat, consum excesiv de alcool sau droguri recreaționale.

Spermograma este folosită și după vasectomie, pentru a verifica dacă procedura a avut efectul dorit. În acest articol, ne concentrăm însă pe rolul spermogramei în evaluarea fertilității.

Cum se recoltează corect proba pentru spermogramă?

Calitatea probei este esențială pentru un rezultat cât mai relevant. De aceea, laboratorul sau clinica vor oferi instrucțiuni clare înainte de recoltare.

În general, se recomandă:

• abstinență sexuală timp de 2–7 zile înainte de recoltare;
• recoltarea prin masturbare, într-un recipient steril oferit de laborator;
• colectarea întregului ejaculat, nu doar a unei părți din probă;
• evitarea lubrifianților obișnuiți, deoarece pot afecta spermatozoizii;
• transportul rapid al probei la laborator, dacă recoltarea se face acasă;
• menținerea probei la o temperatură apropiată de cea a corpului, conform instrucțiunilor laboratorului;
• anunțarea laboratorului dacă o parte din probă s-a pierdut la recoltare.

Dacă proba este incompletă, dacă a fost transportată prea târziu sau dacă abstinența nu a fost respectată, rezultatul poate fi influențat. În astfel de cazuri, medicul poate recomanda repetarea analizei.

De ce poate fi nevoie de repetarea spermogramei?

Parametrii spermei pot varia de la o probă la alta. Febra, infecțiile recente, stresul, somnul insuficient, alcoolul, expunerea la căldură, anumite medicamente sau timpul de abstinență pot influența rezultatul.

Din acest motiv, un singur rezultat modificat nu este suficient întotdeauna pentru un diagnostic definitiv. Medicul poate recomanda repetarea spermogramei la un interval stabilit individual, mai ales dacă rezultatul este anormal, la limită sau dacă proba nu a fost recoltată în condiții optime.

Repetarea testului este importantă și pentru că producția de spermatozoizi durează aproximativ câteva luni. De aceea, o boală febrilă sau o expunere la factori nocivi poate avea efecte temporare asupra rezultatului.

Ce înseamnă volumul spermei?

Volumul spermei reprezintă cantitatea totală de lichid seminal obținută la ejaculare. Acesta este măsurat în mililitri.

Un volum scăzut poate apărea în mai multe situații:

• proba a fost incompletă;
• abstinența a fost prea scurtă;
• există ejaculare retrogradă, când sperma ajunge parțial în vezica urinară;
• există obstrucții la nivelul căilor seminale;
• există probleme ale veziculelor seminale sau prostatei;
• există dezechilibre hormonale;
• există deshidratare sau alte cauze temporare.

Un volum mai mare decât media nu înseamnă neapărat fertilitate mai bună. De multe ori, contează mai mult numărul total de spermatozoizi mobili din întreaga probă decât volumul în sine.

Ce înseamnă concentrația spermatozoizilor?

Concentrația spermatozoizilor arată câți spermatozoizi există într-un mililitru de spermă. Este una dintre valorile cele mai urmărite pe spermogramă.

O concentrație scăzută se numește oligozoospermie. Aceasta poate reduce șansele ca un spermatozoid să ajungă la ovul, dar nu înseamnă automat imposibilitatea obținerii unei sarcini.

Concentrația trebuie interpretată împreună cu volumul probei. De exemplu, o concentrație aparent acceptabilă, dar un volum foarte mic, poate duce la un număr total redus de spermatozoizi. Invers, un volum mai mare poate compensa parțial o concentrație mai mică, dar numai medicul poate interpreta corect aceste relații.

Numărul total de spermatozoizi: de ce este important?

Numărul total de spermatozoizi se calculează în funcție de volumul probei și concentrația spermatozoizilor. Acesta reflectă câți spermatozoizi există în întregul ejaculat.

Acest parametru poate fi mai relevant decât concentrația analizată separat, deoarece fertilitatea depinde de totalul spermatozoizilor disponibili, nu doar de numărul lor pe mililitru.

Un număr total scăzut poate fi asociat cu:

• producție redusă de spermatozoizi la nivel testicular;
• obstrucții parțiale ale căilor seminale;
• varicocel;
• infecții sau inflamații;
• factori hormonali;
• efecte ale unor medicamente sau substanțe;
• expunere la căldură sau toxice;
• factori genetici.

Ce este motilitatea spermatozoizilor?

Motilitatea arată capacitatea spermatozoizilor de a se mișca. Pentru ca o sarcină naturală să apară, spermatozoizii trebuie să se deplaseze prin tractul reproducător feminin și să ajungă la ovul.

Pe spermogramă, motilitatea poate fi raportată în mai multe categorii:

• motilitate progresivă – spermatozoizii se deplasează înainte, în linie dreaptă sau într-un cerc larg;
• motilitate non-progresivă – spermatozoizii se mișcă, dar nu avansează eficient;
• spermatozoizi imobili – spermatozoizii nu se mișcă.

Motilitatea totală include spermatozoizii care se mișcă, indiferent dacă deplasarea este progresivă sau nu. Motilitatea progresivă este deosebit de importantă, deoarece indică spermatozoizii care au o deplasare mai eficientă către ovul.

Ce înseamnă motilitate scăzută?

Motilitatea scăzută se numește astenozoospermie. Aceasta poate însemna că spermatozoizii se mișcă mai puțin, mai lent sau mai puțin eficient.

Motilitatea poate fi influențată de mai mulți factori:

• infecții sau inflamații;
• varicocel;
• stres oxidativ;
• fumat;
• alcool în exces;
• obezitate;
• expunere la căldură;
• febră recentă;
• anumite medicamente;
• toxine profesionale sau de mediu.

Un rezultat cu motilitate scăzută trebuie interpretat împreună cu numărul total de spermatozoizi. Uneori, chiar dacă procentul de spermatozoizi mobili este mai mic, numărul total de spermatozoizi mobili poate fi suficient pentru o anumită strategie medicală. Alteori, medicul poate recomanda investigații suplimentare sau reproducere asistată.

Ce este morfologia spermatozoizilor?

Morfologia se referă la forma și structura spermatozoizilor. În laborator, spermatozoizii sunt examinați la microscop pentru a vedea câți au o formă considerată normală după criterii stricte.

Un spermatozoid are, în mod ideal, un cap oval, o piesă intermediară și o coadă care îi permite mișcarea. Modificările pot apărea la nivelul capului, gâtului, piesei intermediare sau cozii.

Este normal ca o mare parte dintre spermatozoizi să nu aibă formă perfectă. De aceea, morfologia trebuie interpretată cu prudență. Un procent redus de forme normale nu înseamnă automat că o sarcină este imposibilă.

Morfologia scăzută înseamnă infertilitate?

Nu neapărat. Morfologia este doar unul dintre parametrii spermogramei. Rolul ei în prezicerea sarcinii naturale nu este întotdeauna clar, mai ales atunci când ceilalți parametri sunt buni.

O morfologie modificată poate influența capacitatea spermatozoizilor de a ajunge la ovul sau de a-l fertiliza, dar efectul depinde de context. Contează și concentrația, motilitatea, numărul total de spermatozoizi mobili, vârsta partenerei, ovulația, trompele uterine și durata încercărilor de concepție.

Dacă morfologia este singurul parametru modificat, medicul poate recomanda repetarea spermogramei și evaluarea întregului cuplu înainte de a trage concluzii.

Ce este vitalitatea spermatozoizilor?

Vitalitatea arată procentul spermatozoizilor vii din probă. Această evaluare este utilă mai ales atunci când motilitatea este foarte scăzută, pentru a vedea dacă spermatozoizii imobili sunt vii sau morți.

Dacă mulți spermatozoizi sunt vii, dar nu se mișcă, cauza poate fi diferită față de situația în care majoritatea spermatozoizilor sunt morți. Această diferență poate influența recomandările medicale și opțiunile de tratament.

Ce înseamnă pH-ul spermei?

pH-ul arată cât de acid sau alcalin este lichidul seminal. Un pH modificat poate sugera uneori probleme la nivelul glandelor care contribuie la formarea lichidului seminal, precum prostata sau veziculele seminale.

pH-ul nu se interpretează singur. El este analizat împreună cu volumul, concentrația, prezența leucocitelor, simptomele pacientului și istoricul medical.

Ce este timpul de lichefiere?

După ejaculare, sperma este inițial mai vâscoasă, apoi se lichefiază treptat. Timpul de lichefiere arată cât de repede se transformă proba într-un lichid mai fluid.

Dacă lichefierea este întârziată sau incompletă, deplasarea spermatozoizilor poate fi afectată. Acest lucru poate fi asociat uneori cu inflamații, infecții sau modificări ale secrețiilor provenite de la prostată și vezicule seminale.

Ce înseamnă leucocitele în spermă?

Leucocitele sunt celule ale sistemului imunitar. Prezența unui număr mic poate fi normală, dar un număr crescut poate sugera inflamație sau infecție la nivelul tractului genital masculin.

Dacă spermograma arată leucocite crescute, medicul poate recomanda:

• spermocultură;
• teste pentru infecții cu transmitere sexuală;
• sumar de urină sau urocultură;
• consult urologic;
• tratament specific, dacă se confirmă o infecție.

Nu este recomandată administrarea de antibiotice fără confirmare medicală, deoarece nu toate modificările indică infecție bacteriană.

Termeni frecvent întâlniți pe spermogramă

Rezultatul spermogramei poate include termeni medicali care par greu de înțeles. Iată câteva dintre cele mai frecvente:

Valori de referință orientative pentru spermogramă

Valorile de referință pot varia în funcție de laborator și de metoda folosită. De aceea, rezultatul trebuie interpretat după intervalele indicate pe buletinul de analiză și în context medical.

Orientativ, conform reperelor WHO 2021, pot fi întâlnite valori precum:

Aceste valori nu trebuie privite ca o graniță absolută între fertil și infertil. Ele sunt repere statistice, nu diagnostice complete. Un bărbat cu valori sub aceste repere poate obține o sarcină naturală, iar un bărbat cu valori peste aceste repere poate avea totuși dificultăți de concepție din alte cauze.

De ce spermograma nu trebuie interpretată singură?

Spermograma oferă informații importante, dar nu poate evalua toate aspectele fertilității masculine. De exemplu, ea nu arată întotdeauna calitatea ADN-ului spermatic, capacitatea reală de fertilizare sau cauza exactă a unei modificări.

În plus, fertilitatea depinde de ambii parteneri. Chiar dacă spermograma este modificată, pot exista și factori feminini implicați. La fel, chiar dacă spermograma este în limite de referință, pot exista probleme de ovulație, trompe uterine, endometrioză, vârstă maternă avansată sau alte cauze care influențează obținerea sarcinii.

De aceea, evaluarea trebuie făcută în cuplu, nu separat.

Ce poate influența rezultatul spermogramei?

Rezultatul spermogramei poate fi influențat de factori temporari sau de durată. Printre aceștia se numără:

• febră sau infecții recente;
• stres intens;
• somn insuficient;
• fumat;
• alcool în exces;
• droguri recreaționale;
• steroizi anabolizanți;
• tratament cu testosteron;
• obezitate;
• sedentarism;
• expunere la căldură la nivel testicular;
• saună sau băi fierbinți frecvente;
• varicocel;
• infecții genitale;
• boli cronice necontrolate;
• anumite medicamente;
• expunere profesională la toxice.

Unele modificări pot fi reversibile, mai ales dacă factorul cauzal este identificat și corectat. Totuși, schimbările nu apar de obicei peste noapte, deoarece formarea spermatozoizilor durează aproximativ câteva luni.

Ce faci dacă spermograma este modificată?

Primul pas este să discuți rezultatul cu un medic, de preferat urolog, androlog sau specialist în infertilitate. Nu este recomandat să tragi concluzii doar pe baza unui buletin de analiză.

În funcție de rezultat, medicul poate recomanda:

• repetarea spermogramei;
• spermocultură sau teste pentru infecții;
• analize hormonale, precum FSH, LH, testosteron, prolactină sau TSH;
• ecografie testiculară sau scrotală;
• evaluarea pentru varicocel;
• teste genetice, în anumite situații;
• evaluarea partenerei în paralel;
• recomandări de stil de viață;
• tratament medical sau chirurgical, dacă există o cauză tratabilă;
• discuție despre inseminare intrauterină, fertilizare in vitro sau ICSI, în funcție de severitatea modificărilor.

Ce înseamnă azoospermie?

Azoospermia înseamnă absența spermatozoizilor în ejaculat. Este un rezultat care necesită evaluare medicală atentă și, de obicei, repetarea analizei pentru confirmare.

Azoospermia poate fi:

• obstructivă – spermatozoizii se produc, dar nu ajung în ejaculat din cauza unei obstrucții;
• non-obstructivă – producția de spermatozoizi la nivel testicular este sever afectată.

Diferența este importantă, deoarece opțiunile de tratament și prognosticul pot fi diferite. În astfel de cazuri, consultul urologic sau andrologic este esențial.

Stilul de viață poate îmbunătăți spermograma?

În unele cazuri, da. Dacă spermograma este influențată de factori precum fumat, alcool, obezitate, somn insuficient, expunere la căldură sau sedentarism, schimbările de stil de viață pot ajuta la îmbunătățirea parametrilor spermei în timp.

Măsuri utile pot include:

• renunțarea la fumat;
• limitarea alcoolului;
• evitarea steroizilor anabolizanți;
• menținerea unei greutăți sănătoase;
• activitate fizică regulată, fără excese;
• somn adecvat;
• alimentatie echilibrată;
• reducerea expunerii la căldură la nivel testicular;
• evitarea toxinelor profesionale, pe cât posibil;
• tratarea infecțiilor sau afecțiunilor identificate medical.

Este important ca aceste măsuri să fie susținute pe termen mai lung. O schimbare făcută doar cu câteva zile înainte de spermogramă nu reflectă de obicei întregul proces de producție a spermatozoizilor.

Suplimentele pot ajuta spermograma?

Anumite suplimente pot fi recomandate în perioada de pregătire pentru concepție, mai ales atunci când există carențe sau când medicul consideră că pot fi utile. Nutrienți precum zincul, seleniul, acidul folic, vitamina C, vitamina E, coenzima Q10 sau L-carnitina sunt frecvent discutați în contextul sănătății spermatozoizilor.

Totuși, suplimentele nu trebuie prezentate ca soluție garantată pentru infertilitate. Ele nu înlocuiesc spermograma, consultul urologic, tratamentul unei infecții, corectarea unui varicocel sau evaluarea completă a cuplului.

Dacă spermograma este modificată, cel mai corect este ca suplimentele să fie integrate într-un plan medical mai amplu, adaptat cauzei posibile și obiectivului cuplului.

Ce întrebări să adresezi medicului după spermogramă?

Dacă ai primit rezultatul spermogramei, poate fi util să discuți cu medicul următoarele întrebări:

• Care parametri sunt modificați?
• Este nevoie să repet analiza?
• Proba a fost recoltată corect?
• Modificările sunt ușoare, moderate sau severe?
• Este necesară spermocultură?
• Ar trebui făcute analize hormonale?
• Este nevoie de ecografie testiculară?
• Există suspiciune de varicocel?
• Partenera ar trebui evaluată în paralel?
• Cât timp putem încerca natural?
• Când ar trebui să discutăm despre reproducere asistată?

Când ar trebui consultat un specialist?

Este recomandat consultul la medic dacă:

• spermograma este modificată la una sau mai multe determinări;
• nu există spermatozoizi în ejaculat;
• numărul spermatozoizilor este foarte redus;
• motilitatea este sever afectată;
• există durere testiculară, umflături sau modificări locale;
• există istoric de testicul necoborât, varicocel sau intervenții chirurgicale;
• există probleme de erecție sau ejaculare;
• cuplul încearcă de peste 12 luni să obțină o sarcină;
• partenera are peste 35 de ani și sarcina nu apare după aproximativ 6 luni;
• există pierderi repetate de sarcină.

Evaluarea timpurie poate economisi timp și poate ajuta cuplul să aleagă mai repede strategia potrivită.

Spermograma este una dintre cele mai importante investigații în evaluarea fertilității masculine. Ea oferă informații despre volumul spermei, concentrația spermatozoizilor, numărul total, motilitatea, morfologia, vitalitatea și alți parametri care pot influența șansele de concepție.

Totuși, spermograma nu trebuie interpretată ca un verdict izolat. Un rezultat modificat nu înseamnă automat infertilitate, iar un rezultat aparent normal nu exclude toate cauzele posibile ale întârzierii sarcinii. Fertilitatea este un proces de cuplu, iar evaluarea ambilor parteneri este esențială atunci când sarcina întârzie să apară.

Dacă spermograma este modificată, cel mai important pas este consultul medical. În multe cazuri, pot exista factori tratabili, schimbări de stil de viață utile sau opțiuni de reproducere asistată adaptate situației cuplului.

Întrebări frecvente despre spermogramă

1. Ce este spermograma?

Spermograma este o analiză de laborator care evaluează lichidul seminal și spermatozoizii. Ea poate arăta volumul spermei, concentrația spermatozoizilor, numărul total, motilitatea, morfologia, vitalitatea, pH-ul și prezența leucocitelor.

2. Când se recomandă spermograma?

Spermograma se recomandă atunci când un cuplu încearcă să obțină o sarcină de 12 luni fără succes sau mai devreme dacă partenera are peste 35 de ani ori dacă există factori de risc pentru fertilitatea masculină.

3. Câte zile de abstinență sunt necesare înainte de spermogramă?

În general, se recomandă abstinență sexuală timp de 2–7 zile înainte de recoltare. Este important să urmezi instrucțiunile laboratorului sau ale medicului.

4. Un rezultat modificat la spermogramă înseamnă infertilitate?

Nu neapărat. Parametrii spermei pot varia, iar un rezultat modificat trebuie confirmat și interpretat de medic. Mulți bărbați cu valori sub limitele de referință pot obține o sarcină naturală, dar uneori poate fi nevoie de ajutor medical.

5. Ce înseamnă motilitate scăzută?

Motilitatea scăzută înseamnă că spermatozoizii se mișcă mai puțin sau mai puțin eficient. Aceasta poate reduce șansele de concepție, dar interpretarea depinde de numărul total de spermatozoizi, motilitatea progresivă și restul parametrilor.

6. Ce înseamnă morfologie scăzută?

Morfologia scăzută înseamnă că un procent mai mic de spermatozoizi are formă normală după criterii stricte. Acest rezultat nu trebuie interpretat singur, deoarece morfologia nu prezice întotdeauna clar fertilitatea.

7. De ce trebuie repetată spermograma?

Spermograma poate varia de la o probă la alta. Febra, infecțiile, stresul, abstinența, transportul probei sau expunerea la căldură pot influența rezultatul. De aceea, medicul poate recomanda repetarea analizei.

8. Ce înseamnă azoospermie?

Azoospermia înseamnă că nu se observă spermatozoizi în ejaculat. Este un rezultat care necesită evaluare medicală, repetarea analizei și investigații suplimentare pentru a stabili cauza.

9. Stilul de viață poate influența spermograma?

Da. Fumatul, alcoolul în exces, obezitatea, sedentarismul, somnul insuficient, căldura excesivă la nivel testicular, drogurile recreaționale și anumite medicamente pot influența parametrii spermei.

10. Ce medic interpretează spermograma?

Spermograma poate fi discutată cu medicul urolog, androlog, specialistul în infertilitate sau medicul ginecolog al cuplului. În cazul rezultatelor modificate, evaluarea masculină specializată este foarte importantă.

Surse medicale consultate

• World Health Organization – WHO laboratory manual for the examination and processing of human semen, sixth edition
• AUA/ASRM – Diagnosis and Treatment of Infertility in Men: Guideline
• European Association of Urology – Guidelines on Sexual and Reproductive Health: Male Infertility
• Cleveland Clinic – Semen Analysis: Purpose, Procedure & Results
• Mayo Clinic – Sperm morphology: What does it mean?
• NHS – Low sperm count